El este românul care a construit o salină artificială pentru a-și trata fiica. Acum, mii de părinți profită gratuit de munca lui! Uite unde se află:

Dorel Popa şi soţia sa au renunţat la locurile de muncă din Cluj, oportunităţile oferite de oraş şi prieteni, pentru a se muta la Satu Mare şi a deschide o salină artificială, cu scopul de a-şi trata astfel fiica.

Dorel Popa, un tânăr puţin peste 30 de ani, s-a văzut la un moment dat nevoit să facă ceva pentru sănătatea fetiţei lui, medicamentele nefiind o soluţie pentru a o scăpa de răcelile prelungite pe care le avea. Aşa s-a născut, într-un colţ de ţară, o salină artificială cu aerosoli.

„Noi locuiam la Cluj, eu am lucrat la Consiliul Judeţean Cluj şi mai apoi la Compania de apă, ca economist. S-a născut pitica noastră şi era mereu bolnavă şi iar bolnavă. Am băgat un sac de medicamente în ea, dar numai nu îi trecea. Atunci am vorbit cu doctorii şi am tot studiat şi am aflat că aerul sărat şi aerosolii pot să fie rezolvarea problemelor ei. M-am pus pe studiat ce înseamnă să deschid o salină artificială, cum ar funcţiona, ce beneficii are, ce contraindicaţii, de ce anume ar fi nevoie şi mi-am făcut curaj să încep să o construiesc. Pentru asta a fost nevoie să renunţăm la tot, la Cluj, la prieteni, la locurile de muncă şi să ne mutăm în Satu Mare”, povesteşte Dorel Popa.

Acesta s-a mutat la socrii săi, care deţineau un spaţiu în care funcţiona un bar. A transformat locul în totalitate şi l-a dotat cu tot ce avea nevoie pentru a corespunde la ceea ce avea el nevoie. Investiţia sa s-a bazat pe economiile pe care le aveau, bani de la părinţi şi bani de la stat prin programul SRL-D, dar aproximările de la început nu au fost suficiente, aşa că, pentru a finaliza investiţia, a mai luat şi un împrumut bancar.

„Nu a fost uşor la început, a durat ceva până am scos-o la capăt, a presupus mai multe costuri decât calculasem noi iniţial. În total am investit în salină cam 30.000 de euro. Asta în condiţiile în care eu stăteam aici zi de zi, de dimineaţa de la 8.00 până seara la 11.00, cu o mică pauză la prânz, să igienizez locul, să trag cabluri, să lipesc sarea pe pereţi. Pe pereţii din salină sunt cam 3 tone de sare lipită.”, mai povesteşte antreprenorul.

Deşi efortul a fost unul considerabil, acum, la 2 ani de la deschidere, Dorel Popa se declară mulţumit şi mândru de ceea ce a realizat. Salina sa este singura cu aerosoli din zonă, ceea ce face ca efectele ei să fie mult mai repede vizibile şi să aibă calităţi sporite faţă de alte saline fără aerosoli.

„Aerosolii sunt cei care diferenţiază această salină de salina de la Turda de exemplu sau de alte saline artificiale. Acolo înhalezi doar aerul acela sărat, dar aici, cei care intră, inhalează aerosoli, sare mărunţită la dimensiuni de 2-3 microni. Aceasta intră pe căile respiratorii, se depune, înmoaie depunerile de acolo şi pe urmă încep expectoraţiile şi efectiv curăţarea căilor respiratorii. Nu face minuni, asta spun tututor, un tratament de 10 şedinţe la salină nu te face să poţi ieşi în mijlocul iernii în mânecă scurtă afară şi să nu răceşti, dar te poate scăpa de medicamente şi vizite la doctor. De 2 ani de când suntem aici, micuţa mea nu a mai trecut pe la doctor şi problemele pe care le avea înainte au dispărut”, mărturiseşte Dorel.

Şapte tone de sare au ajuns de la Ocna Mureş la Satu Mare pentru afacerea lui Dorel. O parte din aceasta a fost lipită pe pereţii salinei, iar alte două tone sunt pe jos, ca un nisip alb, în care copiii adoră să se joace. Încă două tone sunt rezerva, pentru că periodic e nevoie de completarea cu 50-100 kg de sare. Pentru aparatul de aerosoli sarea este una specială.

„Pentru aparatul de aerosoli comandăm o sare specială, fără iod, fără nici un tratatament. Ea vine împachetată la jumătate de kilogram. Înainte să o introduc în aparatul care o sfarmă şi mai apoi o ventilează în încăperea salinei, o încălezesc. Urmăresc foarte atent parametrii de funcţionare optimi, temperatură, umiditate şi restul”, explică Dorel procesul.

După fiecare şedinţă de 45 de minute de salină, Dorel îşi face timp să pornească aparatele de ventilaţie, pentru a curăţa aerul din interior, acolo unde de cele mai multe ori lumea tuşeşte sau strănută, tocmai pentru că sarea curăţă căile respiratorii. În acest fel nu există nici un microb în salină, mai ales că sarea nu permite dezvoltarea lor.

„La început medicii ne-au fost oarecum duşmani. Le tot spuneau oamenilor că nu e bine să vină la salină, că e plin de microbi în salină, dar ei nu ştiau ce e aici şi omiteau să spună că în sare nu se dezvoltă microbii. Încetul cu încetul, unii după ce au venit pe aici şi au văzut despre ce este vorba, au început să ne recomande şi chiar să ne trimită oameni”, mai povesteşte Dorel Popa.

Pentru că a pornit afacerea aceasta ca rezolvare a problemelor fetiţei ei, Dorel doreşte să ajute şi alţi părinţi cu copii cu sistem de imunitate scăzut, astfel că toţi cei mici sub 6 ani au intrarea gratuită la salină, cu obligaţia părinţilor de a-i supraveghea. Accidentele sunt iminente atunci când adulţii nu sutn atenţi la cei mici, sarea ajungând de multe ori în ochii celor mici.

Acum, la doi ani de la deschiderea salinei, după ce aproximativ 4.000 de persoane le-au trecut pragul, Dorel şi soţia sa au în plan să dezvolte afacerea şi să deschidă noi saline artificiale în alte oraşe.

Articol preluat de pe adevarul.ro!

CITESTE SI: Cel mai pur aer de pe planetă îl aveți la circa 90 km de Buzău. Este cea mai mare salină din Europa! Merită distribuit mai departe!

Salina deţine câteva superlative speciale: este cea mai mare din Europa ca dimensiuni, volumul de sare excavată fiind de 2,9 milioane de metri cubi, şi deţine cel mai pur aer de pe planetă, lipsit aproape total de radiaţii şi poluare.

Aflată la aproximativ 100 de kilometri de Bucureşti şi 44 km de Ploieşti,staţiunea Slănic Prahova este o destinaţie recunoscută pentru activitatea balneoturistică încă din anul 1853, când a fost declarată staţiune turistică de interes naţional.

Printre superlativele Salinei Slănic (Mina Unirea), cel mai important obiectiv turistic dar şi de sănătate din staţiune, se numără un volum imens de sare excavată, 2,9 milioane de metri cubi, care a dus la crearea unor cavităţi cu volume gigantice, respectiv 14 camere cu profil trapezoidal având circa 80.000 de metri pătraţi.

Cele 14 camere au o deschidere de 10 metri la tavan, 32 de metri la talpă, iar înălţimea este de 54 de metri. Adâncimea salinei este de 208 metri. Dimensiunile impresionante au consacrat salina ca cea mai mare din Europa.

Potrivit documentelor existente, moşia Slănic a fost cumpărată de spătarul Mihai Cantacuzino în jurul anului 1685. În 1713, moşia Slănic a fost donată Mănăstirii Colţea din Bucureşti. În perioada 1943-1970, mina a fost în exploatare, iar după 1970, a devenit obiectiv turistic.

Accesul vizitatorilor era asigurat prin coborârea cu o „colivie” prin puţul de extracţie, amenajat pentru transportul de persoane, până la adâncimea de 208 m. De anul trecut, după ce liftul s-a defectat, vizitarea se face cu ajutorul microbuzelor. Turiştii pot observa pe traseu elementele din structura internă a masivului de sare, benzile divers colorate, cu nuanţe de gri şi alb ale sării, dar şi vechile locuri în care era exploatată sarea.

“Palate de sare” din interior au un microclimat constant, o temperatură constantă pe tot timpul anului de 13º C, o umiditate a aerului de cca. 60% şi aerosoli salini cu efecte terapeutice asupra sănătăţii, fapt care a dus la amenajarea salinei atât pentru agrement, cât şi pentru tratament în maladiile respiratorii.

Condiţiile din mină creează premisele pentru cel mai pur aer de pe planetă, din care lipsesc aproape total radiaţiile şi poluarea. Institutul Naţional de Fizică şi Energie Nucleară efectuează frecvent în salină teste şi măsurători, iar salina este în cărţi pentru amenajarea unui centru studii cosmice european.

Spaţiu de tratament şi relaxare

În interior este amenajat un sanatoriu cu 50 de locuri dotat cu paturi, scaune, mese, unde vizitatorii cu afecţiuni respiratorii pot petrece câteva ore în linişte. Un tratament de două săptămâni este suficient pentru pacienţii cu probleme pulmonare.

De asemenea, în salină sunt amenajate locuri de joacă cu tobogane, balansoare şi leagăne, terenuri de sport, volei, handbal, tenis, carting şi minifotbal, o sală cu mese de biliard şi un bufet. Deseori, în mina Unirea se organizează diverse competiţii sportive, concursuri, expoziţii şi concerte.

Spectaculoase sunt concursurile naţionale şi internaţionale de aeromodelism, posibile datorită climatului deosebit în care viteza de circulaţie a aerului este aproape de “0”.

Cea mai spectaculoasă cameră a salinei este Sala Genezei, în care se află busturile în sare ale lui Traian, Decebal şi Burebista precum şi scuplturi cu elemente specifice poporului daco-roman. În salină mai există un basorelief al lui Mihai Viteazul, precum şi un bust al lui Mihai Eminescu.

Image result for salina slanic prahova

POATE TE INTERESEAZĂ ȘI: Tratamentele în acest loc din România fac minuni! Mii de europeni stau în fiecare lună la coadă ca să se trateze în palatul de sub pământ!

Aproximativ 2000 de oameni coboară în fiecare zi în mina Unirea din Slănic, judeţul Prahova, la cea mai mare salină din Europa, care se întinde pe 8 hectare. Temperatura constantă de 12 grade Celsius îi obligă pe vizitatori să vină cu geci, deşi afară e caniculă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Dornici să scape măcar pentru câteva ore de canicula de la suprafaţă, mii de oameni aleg să intre în subteran, la cea mai mare salină din Europa. Îmbrăcaţi ca de toamnă târzie, cu geci şi încălţăminte care să le ţină de cald, aproximativ 2.000 de oameni intră zilnic în mina Unirea din Slănic.

Nu trece nici măcar o singură zi în care la porţile minei din Slănic să nu fie aglomeraţie. În weekend peste 3000 de persoane coboară în „palatul de sare”.

Oamenii sunt atraşi de beneficiile aerului, indicat pentru afecţiunile respiratorii, dar şi de răcoare, în mina fiind o temperature constantă de 12 grade Celsius.
“În acest palat de sare, deschis vizitării prin anii 1970, microclimatul este constant şi de nereprodus la suprafaţă: temperatură de 12 grade Celsius, umiditate relativă a aerului de circa 60%, radioactivitate la limita de detenţie, concentraţie mare de aerosou naturali salini, lipsa alergenilor vegetali, raritatea germenilor condiţionat-patogeni şi lipsa celor patogeni”, arată reprezentanţii Salinei Slănic.

Accesul în mina se face cu microbuze, prin tunele, iar distanţa parcursă este de 3,3 kilometri, o cursă putând dura proximativ 15 minute. Odată ajunşi în salină, turiştii pot sta pe şezlonguri, pot face sport, aici fiind terenuri de sport sau se pot plimba.

“Mina Unirea este un loc deosebit pentru a face mişcare, antrenamente sportive şi agrement. Pe lângă terenul de sport şi mesele de tenis şi de biliard, există un spaţiu pentru curse de karturi cu pedale. Pentru copii este amenajat un loc de joacă. Pentru cei interesaţi să se relaxeze în acest microclimat specific există o zonă de odihnă dotată cu şezlonguri, canapele, fotolii şi mese”, mai precizează conducerea Salinei.

Turiştii vin din toate colţurile ţării. Prin salină nu vezi pe nimeni în pantaloni scurţi sau tricou deşi înainte de a coborî în mină am lăsat la suprafaţă o temperatură de peste 30 de grade Celsius.

“Foarte gros m-am îmbrăcat că am îngheţat. Trening, două perechi, bluze, malete, e frig. Dacă stai pe loc, e frig. Ştiam că e aşa. Am mai fost. Pentru terapie am venit, pentru copii e cel mai bun aer”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, o turistă.

Mihaela Iacobescu spune că bine de mai mult timp la Salina Slănic, pentru că are copii astmatici, iar aerul din “palatul de sare” îi ajută.

Sursa: observator.news

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *